energie pozitiva

fii acolo unde se intampla lucruri pozitive… fii tu cel ce le genereaza…

Arhivă Categorii:r focusarea energiei atentiei

observa cu atentie si traieste deplin starea de bucurie produsa in tine de intalnirea cu un vechi prieten (respectiv tristetea, furia in cazul unui neprieten pe care ai fi dorit sa-l eviti)

” Cand întalnesti un prieten pe care l-ai asteptat îndelung

întampina-l cu bucurie si ia toata bucuria asupra ta.

Intra în aceasta bucurie si devin-o una cu ea – poate fi orice bucurie, orice te face pe tine fericit. Aceasta propozitie “întampina cu bucurie un prieten care ti-a lipsit” este doar un exemplu. Pe neasteptate poti întalni un prieten pe care nu l- ai mai vazut de zile sau ani în sir si te cuprinde brusc bucuria.

Însa în loc sa-ti îndrepti toata atentia asupra bucuriei, o îndrepti asupra prietenului si scapi astfel esentialul, iar bucuria ta nu va mai dura mult. Atentia ta se concentreaza asupra prietenului, începi sa vorbesti, sa reactualizezi amintiri comune si scapi momentul spre a te bucura cu adevarat. În acest mod bucuria se pierde.

Cand întalnesti un prieten si inima ta este inundata brus de bucurie, concentreaza-te aupra acestei bucurii. Încearca sa simti plenar bucuria si fii tu însuti acest belsug de traire. Întampina-ti prietenul în asa fel încat amandoi sa fiti cuprinsi de bucuria voastra, în mod constient. Lasa- ti prietenul la marginea evenimentelor, în timp ce tu ramai în centrul acestui sentiment de fericire. Aceasta traire se poate realiza în orice situatie.

Soarele rasare si dintr-o data simti ca si în interiorul tau rasare ceva. Uita atunci de soare, lasa-l la periferie, iar tu ramai centrat în propria energie ascendenta. Felul în care vei reusi sa te concentrezi, va declansa raspandirea energiei în tot corpul tau, în toata fiinta ta. si nu fi nici acum spectatorul care observa ce se întampla. Contopeste-te în acest proces!

Nu se întampla prea des sa cunoasteti bucuria, fericirea, beatitudinea si ar fi pacat sa scapati aceste momente din cauza faptului ca va concentrati atentia asupra obiectului. De cate ori resimtiti bucurie, aveti impresia ca ea vine diaafara. Prietenul apare si atunci este ca si cand bucuria ar veni din faptul ca l-ati întalnit – ca si cand ea s-ar datora prietenului. Dar în realitate nu este asa.

Bucuria este întotdeauna în voi, iar prietenul reprezinta doar pretextul prin care ea se poate exprima. Prietenul poate doar sa va atentioneze, ca bucuria a si venit si aceasta este valabil nu numai pentru bucurie, ci pentru toate sentimentele. Pentru mania, tristetea, durerea, fericirea voastra – asa se întampla cu toate lucrurile.

Ceilalti oameni creeaza doar situatia favorabila, pentru ca sentimentele tainuite sa iasa la iveala. Ceilalti nu sunt acum ce declanseaza sentimentele noastre, si nu pot schimba nimic în voi. Orice s-ar întampla cu voi, se întampla din interiorul vostru, pentru ca s-a aflat acolo dintotdeauna.

Întalnirea cu un prieten se constituie în ocazia de a da la iveala ceea ce este latent si ascuns în voi. Din acele izvoare tainice se manifesta ceea ce dintotdeauna a existat aici. Trebuie sa ramaneti în orice situatie ati fi, la sentimentele voastre cele mai intime. si atunci veti dobîndi o cu totul alta atitudine în viata.

Aplicati aceasta tehnica si la senzatiile voastre negative.

Cand va înfuriati, nu transferati furia asupra persoanei care v-a declansat starea. Uitati de celalalt si deveniti voi însiva furia. Simtiti furia în totalitatea sa, lasati-o sa se dezlantuie. Nu încercati sa rationalizati spunand – “Acest individ m-a facut manios”. Nu acuzati pe celalalt, pentru ca el este doar factorul declansator…

Fiti recunoscatori! Cineva v-a ajutat sa aduceti la lumina ceva obscur si reprimat. Celalalt v-a atins tocmai un punct vulnerabil, care exista dinainte, dar într-un mod ascuns. Acum ca ati fost atentionati, încercati sa simtiti mai bine rana.

Folositi aceasta tehnica la fiecare sentiment ce va apare, fie negativ sau pozitiv si va veti supune astfel unei transformari radicale. Fie ca este pozitiv sau negativ, deveniti voi însiva acest sentiment. Daca este manie, atunci mania se va disolva – si aceasta este diferenta dintre sentimentele pozitive si cele negative.

Atunci cand un sentiment dispare prin traire constienta, este vorba de un sentiment negativ. cand prin traire constienta a unui anumit sentiment, deveniti sentimentul însusi, care se dilata si va cuprinde întreaga fiinta, atunci este vorba de un sentiment pozitiv.

Constiinta voastra genereaza efecte diferite în cele doua cazuri. Daca este un sentiment malitios, constiinta voastra se va debarasa de el. Daca este un sentiment bun, frumos si placut, atunci deveniti una cu el; si constiinta voastra îl va face tot mai profund.

Aceasta este criteriul pentru mine; daca ceva devine mai profund prin constiinta voastra, atunci este bun. Daca însa dispare prin constiinta voastra, atunci este ceva rau. Ceea ce nu rezista în fata constiintei este pacatul, iar ceea ce prin constiinta creste, este virtutea. Virtutea si pacatul nu sunt concepte impuse de societate, ci convingeri interioare.

Folositi raza de lumina a constiintei ca pe o lampa si întunericul va disparea. Trebuie doar sa faceti lumina si întunericul va disparea, pentru ca în realitate el nici n-a existat. Întunericul n-a fost decat o stare negativa, respectiv absenta luminii. si multe alte lucruri mai apar la lumina, pentru ca ele existau dinainte.

Aceste rafturi cu carti, acesti pereti nu dispar, daca aduc lumina în încapere. În întuneric nu erau aici – nu erau vizibile pentru voi – dar cand faceti lumina, dispare întunericul si apare realul.

Prin constiinta dispare tot ce este negativ precum ura, mania, tristetea, violenta, iar atunci se va revela pentru prima data iubirea, bucuria, extazul. De aceea suna aceasta tehnica astfel:

Cand întalnesti un prieten pe care l-ai asteptat îndelung

întampina-l cu bucurie si ia toata bucuria asupra ta. – Osho”

Anunțuri

darul calatoriei inimii – crestere a perceptiei, focusare a atentiei si constientizarii maestrului interior (meditatie ghidata)

Sursa (versiunea completa) : http://www.calatoriainimii.ro/ro/Revista/Articol/386-Darul-Calatoriei-Inimii

” Oprește-te un moment din alergarea gândirii chiar acum, în vreme ce citești aceste cuvinte, stai pe loc, adună-ți Atenția în piept și simte ce se petrece acolo, senzațiile, căldura, formele și culorile și texturile care se petrec în propriul tău corp, Viața care se mișcă precum o apă din care se nasc mereu sclipiri noi. Respiră adânc și atent, ca și cum fiecare respirație ar fi ultima în această lume, fă-ți un cuib rotitor de atenție în spațiul sacru al Inimii și lasă-l să crească sub puterea Atenției tale, lasă-ți respirația să hrănească senzațiile, care nu sunt altceva decât energii subtile aflate în mișcare sau în transformare și apoi, așa, cu ochii deschiși, în vreme ce citești, crește spațiul conștient pe care îl creezi în interior până când va umple întregul volum al pieptului, întreaga cutie toracică, plămânii, omoplații, claviculele, umerii, coloana vertebrală fă-o cumva translucidă, lasă respirația adâncă și lentă să o traverseze, să o spele, să o facă luminoasă, fiecare inspirație profundă și lentă hrănește spațiul interior cu senzații noi, fiecare expirație golește acest spațiu pentru a face loc unui nou flux. Atenție și Respirație în piept. Lasă totul deoparte și descoperă cum Atenția și Respirația transformă, rapid și miraculos, senzațiile, cum revelează în spațiul lăuntric energii noi, proaspete, cum învie un fel de efervescență care crește pe măsură ce menții dansul Respirației și al Atenției, Cu fiecare flux și fiecare reflux, cu fiecare umplere și fiecare golire Percepția devine mai largă, mai adâncă, mai clară, mai vie. A percepe este totuna cu a fi Conștient, cu A Simți. Începi să simți. Ancorează-ți Atenția în senzații, în simțire, și lărgește lent, cu grijă, spațiul viu din piept, cultivă-l cu Respirație, modelează-l, crește-l, dilată forma interioară a pieptului, fă loc înăuntru, creează spațiu. Poți simți dansul senzațiilor în articulațiile umerilor, poți simți felul în care oasele brațelor sunt conectate cu umerii pe dinăuntru? Dă drumul acum Atenției și Respirației să curgă pe dinăuntrul brațelor, prin oase, prin mușchi, simte forma interioară a brațelor, coatele pe dinlăuntrul lor, respirația e mare, generoasă, bună, trimite aerul curat în antebrațe și lasă senzațiile să invadeze acest nou spațiu Conștient, lasă efervescența Prezenței să corpul, creează în brațe și antebrațe un spațiu transparent și aerat, curgător, plin cu senzații, continuă să citești aceste cuvinte, dar Atenția ta este în piept și în brațe, acolo unde este și respirația ta, umple acum, delicat dar ferm, palmele, simte-ți podul palmei pe dinăuntru, fiecare deget, fiecare falangă, unghiile și senzațiile de sub unghii, buricele degetelor, fiecare, mișcă-le. Senzațiile dinăuntru se nasc brusc, lasă-ți palmele să devină transparente, lasă aerul să treacă prin ele, să le traverseze, respiră adânc și lent, aer, aer, întreaga formă interioară a pieptului, brațele, antebrațele și palmele devin spațiu viu și clar, oasele brațelor sunt umplute cu densitatea aerului, cu transparența și ușurătatea aerului, precum oasele aripilor de pasăre. Lasă-ți palma dreaptă să se miște puțin, mângâie spațiul, mișcă degetele făcute din senzații turnate în formă, respiră cu palma, prin toți porii pielii, apoi, cu delicatețe, chiar în vreme ce citești aceste cuvinte, respirând adânc și lent, conștientizează felul în care palmele tale, și brațele tale ușoare, sunt prelungiri ale Inimii tale în dimensiunea orizontală a existenței, conștientizează cum brațele și palmele nu sunt doar pentru a face, dar și pentru a simți, pentru a percepe, pentru a aduce în spațiul interior ecouri ale realității, pipăie realitatea, ca o mângâiere, spațiile goale dimprejurul tău nu sunt deloc goale, nenumărate forme și densități ale Existenței umplu spațiul, respiră-le înăuntru, simte-le cum interferează în cutia de rezonanță a pieptului, deschide-te în fața realității sferice dimprejurul tău, conștientizează felul în care totul se petrece de jur-împrejurul acelui Centru din adâncul pieptului. Fiecare inspirație profundă face acest spațiu mai viu și mai clar, fiecare expirație lentă golește forma interioară pieptului pentru a face loc unui nou val.

ghid de buna vietuire 2o17 – „creatie constienta de realitatate”

Trecut versus Prezent

Fie că suntem conștienți de acest lucru sau nu, viața noastră este transformare perpetuă. A rămâne ancorați în structuri, fie ele de gândire, emoționale, relaționale sau corporale, generează durere, conflict interior. Tendința naturală a Ființei este către conexiune, creație perpetuă, exprimare de sine în ceea ce facem și suntem, în relații și în orice dimensiune, inclusiv în gândire. În vreme ce ego ne cere conservarea vechilor structuri din motive de securitate. Ego se teme de schimbare. Inima o cere. Conflict. Criză.

2017 este momentul unui uriaș salt de calitate a Conștienței și vieții. Criza se sfârșește în momentul alegerii unei perspective noi și, mai ales a întrupării acesteia. Noile alegeri devin gest, atitudine, putere interioară de a crea realitate, devin gândire nouă și trup nou. Trecutul se dizolvă în fața puterii lăuntrice omului conștient. A trăi la nivelul Maestrului Interior presupune curajul uriaș al ridicării în picioare, al recuperării verticalei în ciuda a ceea ce am fost. Transformarea lăuntrică este completă doar în momentul în care reușim să trăim pe măsura propriei revelații despre noi înșine. Este victoria Prezenței asupra vechilor roluri și identificări și este însoțită de o transformare substanțială a calității experienței de viață.

aleg sa-mi canalizez energia atentiei catre interior si sa ofer celor din jur aspectele frumoase ale celui ce sunt…

tgre_basoNu poti sa nu vibrezi in rezonanta cu opera acestui deosebit artist… Ce bijuterii… Cata frumusete, talent, munca, migala si rabdare…!

[ Uimitoarele sculpturi din lemn ale artistului italian Giuseppe Rumerio –
https://www.facebook.com/pg/Artistic007/photos/?tab=album&album_id=592705014229803 ]

Cat de inalt sa te dedici intru totul si doar nasterii de frumos… Doar frumosul dainuie peste timp…
Ce suflet frumos pot avea cei ce se desprind fara frica – de zbaterea celor ce-si doresc, oricand in timp, a sta in frunte, in orice frunte… 🙂 – dedicandu-si viata spre a oferi exteriorului, frumusetea sufletului lor…

aspectul feminin si cel masculin sunt complementare si nu in opozitie…

” Este suficient sa ma uit pe fereastra la natura. Nu cred ca natura are un scop, ea este in curgere. Natura nu spune acum voi produce o mutatie pentru ca noi sa avem genunchi mai buni, sa alergam mai repede. Ea se desfasoara in permanenta, unele lucruri se potrivesc si raman, altele nu si dispar…

felul in care barbatul intampina lumea ar trebui sa fie acelasi in care o atinge pe iubita lui: nu doar pentru castig personal sau placere, ci pentru a spori iubirea, deschiderea si profunzimea…

balanced_energy_1aData viitoare cand o imbratisezi pe iubita ta si fuzionezi amoros cu ea, simte-ti dorinta ta cea mai profunda. Cea mai adanca dorinta din viata ta. Simte de ce faci ceea ce faci in viata si indeosebi de ce te unesti cu iubita ta.

Ar putea fi multe motive neinsemnate, dar care e motivul suprem, cel mai profund? In cazul majoritatii barbatilor, motivul suprem pentru a face ceva, dar care nu este aproape deloc consientizat, este legat de descoperirea adevarului lor launtric, savurarea libertatii si iubirii totale si oferirea celor mai depline daruri ale lor.

Multi barbati se multumesc sa se bucure de putina libertate si iubire si nu sunt deloc atenti spre a-i oferi darurile indeajuns. Se bucura de libertatea de a-si cumpara o masina frumoasa, de a face dragoste destul de des si de a dormi pana tarziu duminica.

diferenta dintre „starea de a fi” si „starea de a face”

just-beProbabil te-ai observat in „starea de a face”. Esti complet concentrat, absorbit de terminarea unei sarcini. Nu vrei sa fii deranjat. Daca cineva incearca sa te intrerupa cu o intrebare, il ignori sau ii dai un raspuns rapid ca sa poti continua.

Aceasta „stare de a face” este foarte obisnuita atunci cand esti dominat de energia masculina.

Fie ca incerci sa auzi ceva la televizor sau sa termini un raport pana la miezul noptii, atentia ta e concentrata asupra sarcinii iminente si nu vrei sa fii distras. Aceasta „stare de a face” este unul din punctele tale forte, dar se poate resimti si ca o mare slabiciune a energiei masculine.

teorema ultimului discipol : „toti oamenii pe care îi întâlnesti încearca sa te învete ceva…”

Teorema ultimului discipol suna asa: „pe aceasta planeta toti oamenii au atins starea de deplina cunoastere, cu o singura exceptie. A mai ramas un singur om care înca nu a atins cel mai înalt nivel spiritual. Tu esti acel om. Tu esti ultimul discipol. Toti ceilalti sunt maestri.”

Ce zici de chestia asta? Pe Pamânt a ramas un singur om pe care, în cele mai creative sau excentrice moduri, ceilati încearca sa il învete. Tot ceea ce ei fac, are în vedere acest scop ultim: sa înveti ceea ce ai de învatat si sa obtii starea deplinei intelegeri.

Stiu ca ti se pare greu de crezut.  E natural atunci când nu ai atins acea vibratie. Te poftesc sa testezi aceasta ipoteza.  Ea spune ca toti oamenii pe care îi întâlnesti încearca sa te învete ceva.

dacă nu poti fi fericit atunci cand esti singur, atunci nu vei fi fericit nici cu altcineva…

Ataşamentul limitează capacitatea de a iubi. Dacă tu te centrezi pe o persoană, alţi oameni nu vor beneficia de iubirea ta.

Principiul reciprocităţii, îl mai ştii? „Vreau ca tu să mă iubeşti doar pe mine, tot aşa cum eu te iubesc doar pe tine.” Cât devotament, câtă fidelitate, ce relaţie înălţătoare!

Îţi prezint acelaşi principiu, în altă perspectivă: „Vreau să îţi blochezi iubirea faţă de alte persoane şi să mi-o oferi exclusiv. Aşa voi face şi eu”.

Iată în ce constă relaţia: îţi inviţi partenerul să devină o persoană blocată, după chipul şi asemănarea ta. Ataşamentul blochează curgerea spontană a iubirii şi în alte direcţii, către alţi oameni.

lumea e plina de cersetori, oameni care isi cersesc iubire unii altora… ei se simt dezamagiti si frustrati, deoarece nici un cersetor nu poate face fericit un alt cersetor…

Iubeşti cu adevărat atunci când nu te mai identifici cu o persoană anume, când nu mai crezi despre tine că ai un corp şi o anumită personalitate. Altfel spus, când ţi-ai deplasat simţul identităţii de la nivelul Eului la nivelul Sinelui.

Este ceea ce se manifestă spontan atunci când mintea se linişteşte şi se echilibrează, când sentimentul separării dispare, fiind înlocuit de o senzaţie de unitate destul de greu de descris, întrucât transcende posibilităţile ridicol de limitate ale vocabularului meu. Nefiind exclus ca rândurile anterioare despre identificare să fie obscure sau impenetrabile, voi vorbi în continuare altfel, despre aceleaşi lucruri.

Ştiţi care este criteriul după care poate fi recunoscută iubirea reală? Este bucuria. Când iubeşti cu adevărat eşti fericit. Te simţi împlinit şi nu mai ai nevoie de nimic. În primul rând, nu ai nevoie să primeşti ceva în schimb pentru iubirea ta. Înţelegi ce spun? Nu ai nevoie de cineva care să te iubească!

Tu nu iubeşti pentru a primi la schimb iubirea celuilalt. Iubeşti pentru că a iubi este ceva ce te face fericită. Iubirea reală există doar atunci când nu mai ai nevoie de un alt om! Nu ai nevoie ca celălalt să te aprecieze, să te laude, să-ţi acorde timpul lui, să te facă să trăieşti orgasme multiple sau să-ţi facă zilnic de mâncare.