energie pozitiva

fii acolo unde se intampla lucruri pozitive… fii tu cel ce le genereaza…

Arhive etichete: maestru

durata necesara transcenderii suferintei…

„Se spune că era odată un om care dorea să-şi transceandă starea de suferinţă, aşa că a mers la un templu budist pentru a găsi un maestru care să-l ajute.

El a mers la maestru şi l-a întrebat: „învăţătorule, dacă voi medita patru ore pe zi, cât de mult îmi va lua pentru a reuşi să îmi transcend suferinţa?”. Maestrul l-a privit şi a spus: „Dacă vei medita patru ore pe zi, probabil că vei ajunge la starea de transcendenţă în zece ani”.

Convins că ar putea face mai mult, omul a întrebat: „Oh, învăţătorule, şi dacă aş medita opt ore pe zi, cât timp îmi va fi necesar pentru a ajunge la starea de transcendenţă?”. Maestrul l-a privit şi a spus: „Dacă vei medita opt ore pe zi, probabil că vei ajunge la starea de transcendenţă în 20 de ani”.

„Dar de ce îmi va lua mai mult dacă voi medita mai mult?” a întrebat omul.

Anunțuri

un maestru iscusit te va ajuta sa-ti continui singur cautarea propriei cai…

Un adevarat maestru iti va preda acele lectii ce-ti vor permite sa continui singur cautarea caii ce ti se potriveste…

Se spune ca acum multi ani, un tanar provenind dintr-o familie saraca, luptandu-se cu nenumarate boli in copilarie, sfrijit si lipsit de curaj, alungat de majoritatea scolilor de arte martiale, la portile carora batuse indelung, a auzit de un batran maestru ce traia izolat pe un munte.

I se dusese vestea ca este ursuz si ca nu agrea compania oamenilor, mai repede se intovarasea cu animalele si rapitoarele inaripate ale cerului, iar cat era ziua de lunga medita deasupra unei cascade, unde foarte putine vietati se incumetau sa ajunga. Dar la fel se dusese vestea si despre cei cativa elevi ai sai, care la randul lor devenisera maestrii.

Zona era inconjurata de paduri neumblate si multe vietati salbatice isi aveau salasul in apropierea locuintei sale. Pe creasta pe care isi faurise o modesta casuta, insa mestesugit sculptata si prin care sfichiuirile vanturilor iernii nu patrundeau defel, se putea ajunge doar trecand peste un bustean imens, suspendat deasupra unui hau, in adancimile caruia se auzea vuietul unui torent salbatic de ape.

recunoasterea maestrului iubirii

” A fost odată un maestru care le transmitea oamenilor un mesaj atât de minunat încât toată lumea era profund emoţionată în faţa cuvintelor sale pline de iubire.

În mulţime se afla un om care a ascultat fiecare cuvânt al maestrului. Era un om foarte smerit, cu o inimă foarte mare. El a fost atât de emoţionat de cuvintele maestrului încât s-a simţit obligat să-l invite pe acesta în casa lui.

De aceea, când maestrul a terminat de vorbit, el a ieşit în faţa mulţimii, l-a privit pe maestru direct în ochi şi i-a spus: „- Ştiu că eşti foarte ocupat şi că toată lumea doreşte să-ţi cucerească atenţia. Ştiu că nu ai timp nici măcar să mă asculţi, dar inima mea este atât de deschisă şi simt atâta iubire pentru tine încât aş dori să te invit la mine acasă. Doresc să pregătesc cea mai bună masă pentru tine. Nu mă aştept să accepţi invitaţia mea, dar am simţit nevoia să ţi-o adresez.”