energie pozitiva

fii acolo unde se intampla lucruri pozitive… fii tu cel ce le genereaza…

Arhivă Categorii:r Eul si Sinele

adâncimile calme ale Sinelui, nu vor fi niciodată răscolite de valurile înspumate ale Ego-urilor

Într-un recent dialog între capetele luminate ale cultelor lumii, s-a reiterat consensul firesc că – înaintea sorgintei geografice ce ne-a influențat destinul și modul de a ne raporta la lumea spirituală și cea materială, înainte de credințele și convingerile după care ne ghidăm – ÎNAINTE DE TOATE, SUNTEM FIINȚE UMANE.

Cât de mult ar ajuta umanității existența unei proceduri de „validare a maturizării egotice”? O evaluare complexă întinsă pe o perioadă suficientă de timp, într-o „tabără/bootcamp de etică aplicată” care să ofere o imagine de ansamblu unui grup de „maeștri examinatori”, asupra poziției față de interior și exterior a fiecărui participant. Cu posibilitatea prealabilă și ulterioară de a participa, în calitate de cursant sau facilitator, pe parcursul anului la succesive sesiuni de „training” în condiții de grup, supervizate de către formatori validați și agreați.

S-ar dori și chiar ar însemna un examen de maturitate pentru omenire, recunoașterea unui for de acest gen, deasupra oricăror suspiciuni, nepartinitor și de necontestat.

Reclame

in numele constientizarii, cunoasterii si iubirii

(…) ( Sursa articolului complet AICI )

In numele adevărului intru constientizare, cunoastere si iubire

Foarte puțini oameni s-au sacrificat pentru o idee. Care să denote conștiență, să merite cu adevărat și să aibă înrâurire asupra unui număr însemnat de oameni.

Iisus a făcut-o în numele iubirii, în numele devenirii întru adevăr și cunoaștere. Asemeni lui, diverși alți treziți învățători, sub anonimat ori având o limitată recunoaștere.

Ioan Botezătorul adevăr grăit-a când a spus că „nu veți putea schimba o împărăție cu alta până când nu se vor schimba oamenii”. Și câtă dreptate avea. Nicio schimbare majoră nu va avea loc în modul de funcționare al actualelor societăți până când aceasta nu va fi conștientizată, dorită și cerută de către cei mai mulți dintre noi.

Iar Iisus a  încununat acest memorabil mesaj concluzionând – „nimeni nu se va putea bucura de împărăția cerurilor până când nu va muri pentru a se naște din nou”. Am putea avea multiple revelații, privind mesajul ca pe un îndemn la a privi în interior. Un îndemn la auto-cunoaștere, ca demers al raportării cu iubire la Sine și proiecția Eu-lui către lumea exterioară. Ca oglindire în faptele și gesturile semenilor. Un demers dinspre interior către exterior și nu așa cum se petrece în manifestare inconștientă, așteptând ca exteriorul să se modifice cu de la sine pentru a ne fi nouă bine.

Privite din perspectiva conștientizării, a acceptării, îmbrățișării și integrării Ego-ului, călătoriile inițiatice ale înainte mergătorului Ioan și ale învățătorului Iisus întru iubire de semeni, precum și sărbătoarea pascală, conțin simbolistica adevărului etern al renașterii. Adevăr ce ar trebui celebrat zilnic. Prin tot acest demers, Iisus a propăvăduit iubirea și cunoașterea întru adevăr. Atingerea împărăției cerurilor pe pământ odată cu „moartea” Ego-ului fiecăruia dintre noi și renașterea în puritatea iubirii, a experimentării divinului în trup omenesc.

Învierea poate fi privită ca simbol al marii treceri întru alchimizare egotică, de la starea Ego-ului imatur, la maturizare și disoluție prin conștientizarea legăturilor de dependență. Într-un final la transcendență, întru renaștere a ființei fiecăruia dintre noi sub forma manifestării deplinei iubiri.

Energia iubirii nu se supune puternicei legi a dualității. O transcende. Formele de manifestare ale umbrei, atât cele luminoase, cât mai ales cele întunecate, sunt palpabile doar in trăire inconștientă, în neiubire. (…) ( Sursa articolului complet AICIhttps://egopedia.me/ro/i-logica-justitiarului-printre-e-fluvii-de-compasiune/ )

o tehnică simplă de deconectare de la orice situație anxiogenă

(…) Pe palierele evolutive ale unui Ego imatur, pot fi observate sincope ale proceselor subconștiente ce alimentează cu gânduri și energizează funcționarea mecanismelor minții în situații de cădere în admirație, / stări de bucurie și reverie, / relaxare, / clipe de satisfacție intensă, șamd… Este una dintre dovezile evidente ale alternanței stărilor egotice cu clipele de imersare în clipa prezentă…

Accesarea stării de prezență, în practica unui Ego maturizat, se obține prin practica focusării energiei atenției, inserând conștient timpi (pauze/spații „între două gânduri”) din ce în ce mai lungi de „non-gând” – „a-i da o pauză minții” la comandă – prin meditație, printr-un proces de respirație controlată, preluând conștient controlul asupra funcțiilor mentale și cognitive. (mai multe detalii în cărțile „Un pământ nou” și „Puterea prezentului” ale lui Eckhart Tolle)

calea eliberarii de suferinta – dezidentificarea…

Despre cele patru nobile adevăruri…

Sursa: „LILA Spirit, jocul cosmic, jocul creatiei…”

I: Vom începe să vorbim astăzi, despre cele “Patru nobile adevaruri” ale lui Buddha Sakyamuni, vom începe cu o poveste frumoasă, din punctul meu de vedere.

Povestea spune că, după ce Buddha Sakyamuni s-a iluminat, stând sub un pom, în actuala localitate Bodhgaya din India, a mai rămas câteva zile acolo, gândindu-se ce să facă el de-acum înainte. Să le vorbească oamenilor?! Să nu vorbească?!… Și atunci a venit la el Brahma, stapânul Universului, care i-a vorbit și l-a trimis în lume, să meargă și să învețe oamenii. La îndemnul acestuia, Buddha a plecat spre Varanasi; și pe drum a întâlnit un om. Pe vremea aceea, oamenii erau foarte preocupați de lucrurile spirituale; și la doi, trei oameni care treceau, puteai să întâlnești un călugăr, un yoghin, un practicant de ceva. Văzându-l pe Buddha foarte fericit si bucuros, omul respectiv, care era foarte religios și un bun practicant, l-a întrebat care este motivul marii sale fericiri. Și Buddha i-a răspuns: “Eu sunt Buddha cel Iluminat!” Acest răspuns nu l-a facut pe drumeț decât să se uite la Buddha cu milă și dispreț, apoi și-a văzut de drumul său, mai departe.

ghid de buna vietuire 2o17 – „creatie constienta de realitatate”

Trecut versus Prezent

Fie că suntem conștienți de acest lucru sau nu, viața noastră este transformare perpetuă. A rămâne ancorați în structuri, fie ele de gândire, emoționale, relaționale sau corporale, generează durere, conflict interior. Tendința naturală a Ființei este către conexiune, creație perpetuă, exprimare de sine în ceea ce facem și suntem, în relații și în orice dimensiune, inclusiv în gândire. În vreme ce ego ne cere conservarea vechilor structuri din motive de securitate. Ego se teme de schimbare. Inima o cere. Conflict. Criză.

2017 este momentul unui uriaș salt de calitate a Conștienței și vieții. Criza se sfârșește în momentul alegerii unei perspective noi și, mai ales a întrupării acesteia. Noile alegeri devin gest, atitudine, putere interioară de a crea realitate, devin gândire nouă și trup nou. Trecutul se dizolvă în fața puterii lăuntrice omului conștient. A trăi la nivelul Maestrului Interior presupune curajul uriaș al ridicării în picioare, al recuperării verticalei în ciuda a ceea ce am fost. Transformarea lăuntrică este completă doar în momentul în care reușim să trăim pe măsura propriei revelații despre noi înșine. Este victoria Prezenței asupra vechilor roluri și identificări și este însoțită de o transformare substanțială a calității experienței de viață.

bordeiul luminat de la marginea padurii…

mos-cu-minteSe spune ca… in trecut, candva… demult…, in aceasta zona de munte, un stapanitor al meleagurilor de atunci, ar fi ingropat intr-un loc doar de el stiut, cateva carute pline cu comori, agonisite numai el stie cum…

La marginea satucului de munte, se itea cararuia ce urca pieptis spre piscuri si pe care, se spune ca trecusera carutele cu comori. Aici, la marginea padurii, departe de celelalte case, se zarea de cativa ani licarind o lumina la fereastra si, pe timp de iarna, inaltandu-se o dara de fum din bordeiul, pe care, pana si cel mai varstnic locuitor al satului il stia dintotdeauna darapanat si nelocuit…

aspectul feminin si cel masculin sunt complementare si nu in opozitie…

” Este suficient sa ma uit pe fereastra la natura. Nu cred ca natura are un scop, ea este in curgere. Natura nu spune acum voi produce o mutatie pentru ca noi sa avem genunchi mai buni, sa alergam mai repede. Ea se desfasoara in permanenta, unele lucruri se potrivesc si raman, altele nu si dispar…

diferenta dintre „starea de a fi” si „starea de a face”

just-beProbabil te-ai observat in „starea de a face”. Esti complet concentrat, absorbit de terminarea unei sarcini. Nu vrei sa fii deranjat. Daca cineva incearca sa te intrerupa cu o intrebare, il ignori sau ii dai un raspuns rapid ca sa poti continua.

Aceasta „stare de a face” este foarte obisnuita atunci cand esti dominat de energia masculina.

Fie ca incerci sa auzi ceva la televizor sau sa termini un raport pana la miezul noptii, atentia ta e concentrata asupra sarcinii iminente si nu vrei sa fii distras. Aceasta „stare de a face” este unul din punctele tale forte, dar se poate resimti si ca o mare slabiciune a energiei masculine.

cand „eu” si „te iubesc” devin inutile…

tibet_populatie_1a„Eu” nu apare in limbajul acestui popor atunci cand  isi afirma implicarea in orice actiune. Vorbirea curenta subintelege orice afirmatie, ca fiind o actiune a persoanei care vorbeste (atunci cand nu stabileste o relatie directa cu altcineva)

Unul dintre invitatutii d-lui Matei Georgescu, oaspete al emisiunii sale de pe TVH, a prezentat acest fel atat de simplu de a cominica si a vietui al populatiei tibetane.

Exemplificarea a fost cat se poate de graitoare. Cand noi spunem „eu ma duc sa ma spal” va fi pronuntat in tibetana ca „spal acest corp”. Exprimarea este cat de poate de fireasca, actiunea definind doar o primenire exterioara a vasului fizic ce sustine in interiorul sau valorosul element comun ce ne inlantuie si unifica si din care suntem toti plamaditi, pe durata vietii pamantesti.

o ingenioasa recadrare…

mansarde_interactiveDe cate lucruri ori situatii am dori a ne bucura, dar nu le accesam pentru ca ne temem visceral a initia orice actiune, spunandu-ne cu convingere ca nu suntem destul de pregatiti ori informati pentru a le obtine…

Poate stii pe cineva care si-a spus candva, ori a aflat de la un „cunoscator” ca „jocurile sunt deja facute” in favoarea unor detinatori de monopoluri. Asa a ajuns la concluzia ca „marketingul” este o notiune fara sens intr-o lume „pervertita”.

Sau poate stii cat s-a straduit sa puna la bataie „saci” de carti de vizita in intalniri de „networking” fara a obtine rezultatele dorite, incat a concluzionat ca acest termen este „un pom mult prea laudat„,