diferenta dintre „starea de a fi” si „starea de a face”

Probabil te-ai observat in „starea de a face”. Esti complet concentrat, absorbit de terminarea unei sarcini. Nu vrei sa fii deranjat. Daca cineva incearca sa te intrerupa cu o intrebare, il ignori sau ii dai un raspuns rapid ca sa poti continua.

Aceasta „stare de a face” este foarte obisnuita atunci cand esti dominat de energia masculina.

Fie ca incerci sa auzi ceva la televizor sau sa termini un raport pana la miezul noptii, atentia ta e concentrata asupra sarcinii iminente si nu vrei sa fii distras. Aceasta „stare de a face” este unul din punctele tale forte, dar se poate resimti si ca o mare slabiciune a energiei masculine.

E grozav sa fii in stare sa inaintezi printre obstacole si sa finalizezi actiunea. Si e bine sa te mentii disciplinat si hotarat pana la capat. Dar daca uiti de scopul mai important in timp ce te ocupi de sarcinile marunte si nesfarsite ale vietii de zi cu zi atunci te-ai redus la a fi o masinarie neinsemnata. Chiar si acum, cand citesti aceasta carte, ai putea fi intr-o „stare de a face”, prins complet in procesul lecturii.

Daca ar fi sa mori chiar acum, care ar fi senzatia ultimei tale clipe? Simti misterul infinit al existentei, astfel incat ultima ta clipa sa devina una de veneratie si recunostinta? Inima ta este atat de deschisa incat ultima ta clipa te-ar dizolva si ti-ar conduce spiritul in lumina iubirii perfecte? Sau esti atat de absorbit incat nici nu ai observa moartea trecand peste tine, pana in ultima clipa, cand … vajjj… totul s-a dus?

Testarea implinirii tale in orice clipa este capacitatea ta de a muri intr-un abandon liber si plin de iubire, stiind ca ai facut tot ce ai putut cat ai fost viu pentru a darui si a cunoaste adevarul existentei, fara nici un regret.

Ai iubit pe deplin? Sau ai sentimente neexprimate care ti-ar pata ultima clipa cu regret? Te relaxezi complet in veneratia misterului nemarginit? Sau esti atat de absorbit de munca si de proiectele tale incat nu mai simti miracolul existentei, fiecare clipa care apare si dispare in marele necunoscut?

Dependenta ta de sarcini si obligatii ti-a construit ochelari de cal care iti limiteaza vederea, chiar si acum? Sarcinile sunt importante, dar nici o cantitate de obligatii nu egaleaza iubirea, libertatea sau constiinta deplina. Nu poti face niciodata destul, nici nu poti face ce trebuie, pentru ca in cele din urma sa-i multumesti pe ceilalti sau sa te simti implinit prin actiunile tale exterioare.

A face este numai natura vietii tale fizice. Daca vrei ca trupul sa dureze, trebuie sa mananci si sa respiri. Trebuie sa muncesti, sa ai grija de familia ta ori sa te speli pe dinti. Dar acestea sunt numai aspectele tehnice ale vietii pe pamant. Nu ating niciodata adevarul absolut al existentei tale.

Cand iti indeplinesti corect sarcinile, ele elibereaza energia ta vitala ca sa te poti ocupa de ceea ce conteaza cu adevarat – cautarea, intelegerea si personificarea adevaratei libertati. Stii macar ce inseamna asta?

Te-ai dedicat aflarii adevarului profund al propriei tale existente? Daca in clipa asta sarcinile tale nu iti ajuta viata in felul acesta trebuie sa renunti la ele sau sa le schimbi astfel incat sa o faca. Altfel, iti irosesti viata.

In timp ce atunci cand te afli in energie feminina pierzi timp pretios invartindu-te in curenti si vartejuri emotionale, atunci cand te afli in energie masculina te irosesti cautand indeplinirea sarcinilor. Muncesti pe branci, zi de zi, an de an si devii un robot al obligatiei. Mai bine ridica ochii, vezi orizontul si indeplineste-ti sarcinile asa cum maturi casa intr-o zi insorita.

Ca sa te ajute sa-ti amintesti de banalitatea sarcinilor tale zilnice, intrerupe-ti programul tau de robot apeland la rememorari. Aceste rememorari ar trebui sa patrunda in inima ta si sa scoata ce e mai bun in aceasta clipa. Reaminteste-ti ca odata si odata vei muri. Gandeste-te curajos la moartea ta.

Priveste imaginea celei mai luminate fiinte pe care o cunosti. Contempla misterul existentei. Relaxeaza-te in iubirea cea mai profunda de care esti capabil. In felul tau, adu-ti aminte de infinit si apoi intoarce-te la sarcina iminenta. Astfel, nu iti vei pierde niciodata perspectiva asupra adevaratului tau scop si nu vei incepe sa crezi ca viata este constituita numai din sarcini si obligatii. Nu fii robot si nu fii un trantor. Reaminteste-ti cine esti! Esti misterul nemarginit al iubirii. Fii asta fara sa uiti de sarcinile tale.

 

David Deida –
Ghidul barbatului pentru a face fata provocarilor eternului feminin