energie pozitiva

fii acolo unde se intampla lucruri pozitive… fii tu cel ce le genereaza…

la fel ca si constientul, subconstientul colectiv are ca scop perpetuarea existentei sale („contagiune sociala” – domeniu sociologic)

Mult timp conceptul de subconstient colectiv a ramas o simpla teorie care i-a intrigat pe savanti, lipsita insa de prea multe dovezi care sa o sustina. Nimeni nu punea la indoiala faptul ca orice om are o latura intunecata, dar explicatia lui Jung ar fi putut fi o simpla inventie intelectuala, ce-i drept geniala. Dovezile au inceput sa se acumuleze abia recent, dar nu au facut decat sa aprofundeze si mai tare misterul.

Spre exemplu, se stie de mult timp ca daca un om devine singur si izolat, asa cum se intampla adeseori cu vaduvele batrâne, riscul de boala si de moarte creste prin comparatie cu cazul persoanelor cu conexiuni sociale puternice. O casnicie fericita te face intotdeauna mai sanatos. La inceput aceasta descoperire a fost greu de acceptat, intrucat cercetatorii din domeniul medicinii nu vedeau nicio conexiune intre minte si corp. Cum ar putea sti inima sau o celula precanceroasa ce simte omul? A fost nevoie sa fie descoperite asa-numitele molecule-mesageri pentru a demonstra ca cerebelul traduce toate emotiile prin secretia de substante chimice echivalente. Atunci când aceste molecule-mesageri ajung in fluxul sanguin si invadeaza sutele de miliarde de celule, fericirea sau nefericirea omului sunt transmise inimii, ficatului, intestinelor si rinichilor.

Peste noapte, medicina mintii si corpului a capatat astfel o baza stiintifica „reala” caci nimic nu pare mai real in ochii oamenilor de stiinta decat substantele chimice. Jung a mers insa mult mai departe, emitand ipoteza ca fericirea sau nefericirea pot fi impartasite de intregi grupuri de oameni. De ce izbucneste un razboi in Irak sau in Ruanda? Explicatiile ar putea avea de-a face cu feudele tribale si cu convingerile sectare. Sunt oare acestea inmagazinate in subconstientul colectiv, sau exista pur si simplu milioane de parinti care le spun copiilor lor sa pastreze resentimentele ancestrale?

Nu are niciun rost sa clatinam din cap si sa afirmam ca acest tip de comportament este barbar si necivilizat. Realitatea este ca cele mai mari bai de sange din intreaga istorie a umanitatii s-au produs in timpul celor doua razboaie mondiale, cand au murit milioane de soldati cat se poate de civilizati. Unii dintre ei scriau poezii, altii cantau la pian sau stiau greaca ori latina. Dupa ce razboaiele s-au incheiat, Europa a privit retroactiv ce s-a intamplat si a ajuns la concluzia ca macelul s-a datorat unui val de nebunie colectiva. Realitatea este insa ca razboiul a fost provocat de oameni vestiti pentru inteligenta si pentru luciditatea lor. Altii au protestat, dar au fost inchisi sau trimisi pe prima linie a frontului, culme a ironiei tragice care a ucis multi dintre omenii care urau cel mai tare razboiul si care nu isi doreau altceva decât sa il impiedice.

La fel ca si constientul, inconstientul are un scop, si anume sa isi perpetueze existenta. Intr-un faimos experiment social facut la Universitatea Stanford, psihologii au creat artificial conditii de inchisoare pentru a intelege mai bine cum ii trateaza paznicii pe prizonieri. Un numar de studenti a fost impartit in doua grupe, unii jucand rolul paznicilor, iar ceilalti pe cel al prizonierilor. Studentilor li s-a acordat o libertate totala de a-si juca rolul asa cum doresc. Experimentul a trebuit intrerupt dupa numai câteva zile, intrucat studentii care jucau rolul paznicilor au inceput in scurt timp sa ii abuzeze grav pe prizonieri, umilindu-i si chiar agresandu-i sexual. Acest lucru i-a uluit pe organizatorii experimentului, care au creat teoria „merelor bune in containere rele”.

Vechiul mod de gandire le spunea psihologilor ca un singur mar stricat poate forta un intreg grup sa isi asume un comportament gresit. Bunul simt ne spune ca un lider de banda isi poate sili adeptii pasivi sa comita cele mai atroce crime. Faimoasele farse pe care si le fac adeseori studentii merg nu de putine ori prea departe tocmai din cauza acestor mere stricate. Experimentul de la Stanford a demonstrat insa exact opusul acestei teorii. Toti participantii erau studenti foarte buni la o universitate de prestigiu. Comportamentul lor aberant nu a avut drept cauza faptul ca erau mere stricate, ci s-a datorat faptului ca au fost pusi intr-un mediu care a facilitat iesirea la suprafata a fortelor intunecate din constiinta lor. Practic, psihologii au creat un incubator pentru umbra, care a condus la nasterea violentei in grup.

Umbra poate aparea la suprafata intr-un anonimat complet, asa cum se intâmpla atunci când indivizii isi pierd identitatea intr-o mare multime. Aceasta pierdere a individualitatii devine cu atat mai mare daca nu exista niciun fel de consecinte pentru actiunile rele. Absenta legii si ordinii amplifica acest efect, la fel ca si permisiunea de a actiona in afara moralitatii normale. Daca mai exista si figuri autoritare care incita multimea la un comportament agresiv, promitandu-i derogarea de la orice pedeapsa, umbra se dezlantuie si mai abitir. La toate acestea se adauga si alti factori agravanti, cum sunt: saracia, analfabetismul si vechile conexiuni tribale, precum si orice mod de a gândi de genul: „noi contra lor”.

Atunci cand vorbesc de aparitia umbrei in acest context, ma refer la orice fel de patologie de masa. Experimentul de la Stanford explica abuzurile facute la inchisoarea Abu Ghraib din timpul razboiului din Irak. Orice ghetou este un exemplu de mediu „stricat” in care exista mere „bune”. De aceea, nu ar trebui sa consideram clasa mai putin privilegiata inferioara din punct de vedere moral. Distrugerea ecosistemului reprezinta o forma de violenta indreptata impotriva planetei. La ea participa inclusiv oameni buni care fac lucruri foarte rele pentru simplul motiv ca li s-a acordat permisiunea si sunt constienti ca nu risca nicio pedeapsa (cu exceptia efectelor colective ale deteriorarii mediului exterior carora trebuie sa le facem fata cu totii).

Atunci cand se trezesc din comportamentul lor gresit, oamenii par confuzi si dezorientati. Violenta la care s-au dedat li se pare un vis incetosat, chiar daca au participat la orori precum razboiul sau genocidul. Asadar, umbra ne tine in chingile ei prin doua mecanisme: ea ne mentine inconstienti, dupa care erupe cu o putere incredibila ori de câte ori doreste.

Poate ca te intrebi: „Ce au toate acestea de-a face cu mine?”. Marea majoritate a oamenilor nu au participat la o dezlantuire a umbrei de genul celei de la Abu Ghraib. De aceea, in loc sa ii intelegem pe soldatii care si-au abuzat prizonierii, noi cautam tapi ispasitori pe care sa ii pedepsim, caci explicatia merelor stricate ni se pare mai usor de acceptat. Si totusi, este suficient sa iesim cu masina pe strada pentru a elimina in aer nu mai putin de noua kilograme de dioxid de carbon, gaz cu efect de sera care pune in pericol viata pe intreaga planeta. Daca ne-am pune mintea la nivel societal, noi am putea eradica acest rau in doar câtiva ani. Solutiile exista deja pe hârtie, de la masini ecologice si pâna la combustibilii alternativi. Atunci de ce nu le exploatam? Deoarece este mult mai usor sa ramânem inconstienti.

Scepticii au dreptate sa afirme ca toate acestea nu dovedesc inca existenta subconstientului colectiv. Ce dovezi concrete exista ca membrii societatii sunt conectati prin fire invizibile, dincolo de cuvinte si de presiunile semenilor lor?

La ora actuala a aparut un nou domeniu al sociologiei numit „contagiunea sociala”, un fenomen profund misterios care ar putea schimba tot ceea ce gândim in legatura cu comportamentul nostru. Stim cu totii cum apar modele si trendurile. Cineva face ceva nou, cum ar fi sa trimita un SMS, sa renunte la MySpace pentru Twitter sau sa joace un nou joc video, si peste noapte toata lumea il imita. Nimeni nu stie de ce anumite comportamente se raspandesc cu atâta viteza, la fel ca un virus. Ce anume ii determina pe oameni sa actioneze la fel?

Aceasta chestiune devine de interes medical acut daca doresti sa opresti un grup de oameni de la un comportament daunator, de pilda sa ii convingi pe tineri sa nu mai fumeze sau sa impiedici populatia unei tari sa devina obeza. Cele mai avansate cercetari in acest domeniu au fost facute de doi cercetatori de la Harvard, Nicholas Christakis si James Fowler, a caror carte recenta „Conectati” a fost recenzata intr-un articol din revista New York Sunday Magazine. Christakis si Fowler au analizat datele din cel mai mare studiu national referitor la bolile cardiace, care a analizat comportamentul a trei generatii de oameni din Framingham, Massachussetts.

Cercetatorii au studiat 5.000 de oameni si cele 51.000 de conexiuni sociale ale acestora cu membrii familiilor lor, cu diferiti prieteni si colegi.
Prima lor descoperire a fost ca daca o persoana se ingrasa, incepea sa fumeze sau se imbolnavea, membrii de familie si prietenii apropiati aveau tendinta sa faca acelasi lucru, intr-o proportie mai mare de 50%.

Acest lucru a confirmat un principiu al sociologiei cunoscut de zeci de ani: comportamentul uman este contagios. Cu totii am experimentat acest lucru prin presiunile pe care le-am simtit din partea semenilor nostri sau prin observarea aspectelor comportamentale „genetice”. Inversul acestei afirmatii este la fel de adevarat. Daca te insotesti de oameni sanatosi, ai automat tendinta sa adopti un comportament sanatos. Nu este, insa vorba numai de sanatate. Practic, orice comportament este contagios. Spre exemplu, un student care sta intr-o camera de camin cu colegi studiosi si cu note mari are tendinta sa isi imbunatateasca notele ca urmare a asocierii cu ei.

A doua descoperire a cercetatorilor Christakis si Fowler a fost insa mult mai misterioasa. Cei doi au descoperit ca legaturile sociale pot sari o veriga. De pilda, daca persoana A este obeza si cunoaste persoana B, care nu este obeza, un prieten al lui B are cu 20% mai multe sanse sa fie obez, iar un prieten al acestuia cu 10% mai multe sanse. Acest „al treilea grad al conexiunii‚ se refera la orice tip de comportament. Astfel, un prieten al unui alt prieten te poate predispune catre fumat, catre nefericire sau catre singuratate. Statisticile dovedesc acest lucru, chiar daca tu nu l-ai cunoscut niciodata pe prietenul prietenului tau.

Descoperirile lui Christakis si Fowler sugereaza ca exista fire conectoare invizibile care strabat intreaga societate. Gândeste-te putin la implicatiile acestui lucru (daca cercetarile lor vor fi confirmate inclusiv de alti savanti). Conceptul de subconstient colectiv a fost creat acum mai bine de un secol de catre Jung. Sa fi intuit oare Jung existenta firelor conectoare invizibile cu mult timp inainte de descoperirea lor propriu-zisa? Dar nu aceasta este intrebarea cea mai importanta. Ce fel de conexiuni pot exista in lumea invizibila, fara ca oamenii sa le banuiasca existenta si care se transmit de la unii la altii fara macar ca ei sa isi vorbeasca sau sa se cunoasca?

Chestiunea este extrem de complexa, iar noi ne aflam abia la inceputul intelegerii acestui mister. Noile cercetari legate de contagiunea sociala sugereaza faptul ca exista o minte unica ce coordoneaza nu doar modele si trendurile generale, sau imitarea semenilor, ci si cunoasterea de la distanta a actiunilor celulelor cerebrale de catre alte celule cerebrale, ceea ce explica de ce doi gemeni aflati la distanta de mii de kilometri unul de celalalt pot sti ce face celalalt in momentul respectiv. Aceste fire conectoare invizibile arata ca subconstientul colectiv este activ in foarte multe domenii ale vietii. Contagiunea sociala starneste valuri deoarece se bazeaza pe date stiintifice, iar posibilitatea de a impartasi cu totii aceeasi minte poate schimba din temelii religia, filozofia si chiar semnificatia vietii in general.

In aceste conditii, devine evident ca umbra insasi este una colectiva. Toti oamenii contribuie la crearea ei, ori de cate ori raman inconstienti. Exista nenumarati oameni care transmit mesaje de teama crezand ca fac un lucru bun. Toti patriotii care isi apara tara se asteapta sa fie onorati si laudati. Triburile care se lupta unele cu altele cred cu convingere ca trebuie sa faca acest lucru pentru a supravietui. Noi opunem rezistenta umbrei noastre si ii negam existenta datorita indoctrinarii la care am fost supusi si hipnozei generate de conditionarea sociala.

Experientele din copilarie ne reamintesc in permanenta din subconstient ca „cutare lucru este bun, cutare lucru este rau, cutare lucru este divin, iar cutare lucru este diabolic”. Toate societatile sunt structurate pe o astfel de indoctrinare. Ceea ce uitam noi este ca in acest fel cream un sine colectiv. In cazul in care copiii ar fi invatati de mici sa devina constienti de umbra lor, impartasindu-si deschis sentimentele negative, iertandu-se pe ei insisi pentru ca nu sunt „cuminti” tot timpul, invatand cum sa se elibereze de impulsurile lor agresive prin canale sanatoase, daunele provocate societatii si ecosistemului ar fi mult diminuate.

Deepak Chopra, Debbie Ford, Marianne Williamson –
„Efectul umbrei: revelarea puterii ascunse a Sinelui tau real”

banner_w450px

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: